Thumbnail Image

Code of Conduct for Responsible Fisheries - Special Edition (Printed version contains CD-ROM)










FAO.Code of Conduct for Responsible Fisheries. [Includes a CD-ROM].Rome, FAO. 2011. 91 p.



Related items

Showing items related by metadata.

  • Thumbnail Image
    Technical book
    Codi de conducta per a la pesca responsable de la FAO 1995
    Des de l’antiguitat, la pesca ha estat una font important d’aliments per a la humanitat i un proveïdor d’ocupació i beneficis econòmics per als que participen en aquesta activitat. Es va suposar que la riquesa de recursos aquàtics era un regal il·limitat de la natura. No obstant això, amb un major coneixement i el desenvolupament dinàmic de la pesca després de la segona guerra mundial, aquest mite s’ha esvaït davant la constatació que els recursos aquàtics, tot i que renovables, no són infinits i cal gestionar-los adequadament, si la seva contribució a la nutrició és , s'ha de mantenir el benestar econòmic i social de la creixent població mundial. La introducció generalitzada a mitjan anys setanta de zones econòmiques exclusives (ZEE) i l’adopció el 1982, després de llargues deliberacions, de la Convenció de les Nacions Unides sobre el Dret del Mar va proporcionar un nou marc per a una millor gestió dels recursos marins. El nou règim jurídic de l'oceà va donar als Estats costaners drets i responsabilitats per a la gestió i l'ús de les fonts pesqueres de les seves ZEE, que abasten aproximadament el 90% de les pesqueries marines del món. Aquesta jurisdicció nacional estesa va ser un pas necessari, però insuficient, cap a la gestió eficient i el desenvolupament sostenible de la pesca. Molts estats costaners van continuar afrontant greus reptes, ja que, amb manca d’experiència i recursos financers i físics, van intentar treure més beneficis de la pesca dins de les seves ZEE.
  • Thumbnail Image
    Technical book
    FAO. Codul de conduită pentru un pescuit responsabil 1995
    Din cele mai vechi timpuri, pescuitul a fost o sursă majoră de hrană pentru umanitate și un furnizor de locuri de muncă și beneficii economice pentru cei care se angajează în această activitate. S-a presupus că bogăția resurselor acvatice este un dar nelimitat al naturii. Cu toate acestea, odată cu cunoașterea sporită și dezvoltarea dinamică a pescuitului după cel de-al doilea război mondial, acest mit a dispărut în fața conștientizării faptului că resursele acvatice, deși regenerabile, nu sunt infinite și trebuie gestionate corespunzător, dacă contribuția lor la alimentația , bunăstarea economică și socială a populației lumii în creștere trebuie să fie susținută. Introducerea pe scară largă la mijlocul anilor șaptezeci a zonelor economice exclusive (ZEE) și adoptarea în 1982, după lungi deliberări, a Convenției Națiunilor Unite privind dreptul mării a oferit un nou cadru pentru o mai bună gestionare a resurselor marine. Noul regim juridic al oceanului le-a conferit statelor de coastă drepturi și responsabilități pentru gestionarea și utilizarea resurselor piscicole din ZEE-urile lor, care cuprind aproximativ 90% din pescuitul marin din lume. O astfel de jurisdicție națională extinsă a fost un pas necesar, dar insuficient, către gestionarea eficientă și dezvoltarea durabilă a pescuitului. Multe state de coastă au continuat să se confrunte cu provocări serioase, deoarece, lipsind de experiență și resurse financiare și fizice, au încercat să extragă beneficii mai mari din sectorul pescuitului din ZEE lor.
  • Thumbnail Image
    Technical book
    FAO. Kodeks Odgovornog Ribarstva 1995
    Odbor za ribarstvo (COFI) na svojoj 19. sjednici u ožujku 1991. godine pozvao je na razvoj novih koncepcija koje bi vodile odgovornom, održivom ribarenju. Sljedom toga je na Medunarodnoj konferenciji o odgovornom ribolovu održanoj u Concunu (Meksiko) 1992. godine, od FAO-a je zatraženo da pripremi medunarodni Kodeks ponašanja koji ce obradivati te probleme. Rezultati tog zasjedanja, posebo Concunska deklaracija (Declaration of Concun), bili su važan doprinos Konferenciji Ujedinjenih naroda o okolišu i razvoju (United Nations Conferece on Environment and Development - UNCED), a posebno Agendi 21. Nakon toga sazvana je konferencija UN-a o raspršenim ribljim stokovima i visokomigratornim ribljim stokovima, kojoj je FAO osigurao znacajnu tehnicku podršku. U studenom 1993. godine na Dvadeset sedmoj sijednici Konferencije FAO-a usvojen je Sporazum o promicanju postupanja ribolovnih plovila na medunarodnim morima, sukladno medunarodnim mjerama ocuvanja i gospodarenja (Agreement to Promote Compliance with International Conservation and Management Measures by Fishing Vessels on High Seas). Slijedom navedenih i drugih važnih dogadaja u svijetu ribarstva, vodeca tijela FAO preporucila su da se sastavi globalni Kodeks odgovornog ribarenja, koji bi bio sukladan donesenim odlukama, te ustanovio nacela i standarde primjenjive u ocuvanju, gospodarenju i razvoju citavog ribarstva, te ne bi imao mandatnu ulogu. Kodeks, koji je jednoglasno prihvacen na sjednici FAO-aod 31. listopada 1995. godine, donosi nužan okvir za nacionalne i medunarodne napore za osiguranje održivog iskorištenju vodenih bioresursa u skladu s utjecajima okoliša. FAO, u skaldu sa svojim mandatom, u potpunosti je predan da zemljama clanicama, a posebno zemljama u razvoju, pomogne u uvodenju Kodeksa odgovornog ribarenja i podnosit ce izvještaje Ujedinjenim narodima o postignutom napretku i o potrebama daljnjeg djelovanja.

Users also downloaded

Showing related downloaded files

No results found.

Version History

Now showing 1 - 1 of 1
Version Date Summary
2 *
2024-08-14 01:05:57
* Selected version